istoria soselei transalpina

Transalpina, denumita si "Drumul Regelui" face legatura intre Transilvania si Oltenia. Aflata la peste 2.000 de metri altitudine, Transalpina este cel mai înalt drum din România care poate fi traversat cu maşina, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m).
      Desi mai inalta decat Transfagarsanul este mai putin cunoscuta decat acesta pentru ca pana in 2009 nu a fost niciodata asfaltat chiar daca figura ca si drum national pe toate hartile, fie ele tiparite sau GPS.
      In 2009 a inceput asfaltarea si modernizarea acestui drum pe o distanţă de 148 de kilometri, între Sebeş, judeţul Alba si Bengesti judeţul Gorj. In 2012 pe mai mult de 99% din traseul Transalpinei primul strat de asfalt a fost asternut. Se preconiza ca intreaga Transalpina va fi asfaltata si modernizata pana la finele anului 2012 insa lucrarile au fost oprite pentru ca firma constructoare a intrat in insolventa si este in proces cu Statul Roman.
     Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susţin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de "coridorul IV strategic roman".
      Există şi o legendă locală, care spune că, la sfârşitul secolului XVIII începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile fizice şi financiare ale sale. Potrivit altor surse, şoseaua a fost construită şi pietruită de germani în timpul primului razboi mondial , din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită. Transalpina
a fost reconstruită în perioada interbelică şi dată în folosinţă în 1938, când a fost inaugurată de regele Carol al II-lea. Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al doilea razboi mondial, când germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare. De atunci Transalpina a fost foarte puţin întreţinuta fiind accesibila doar masinilor  de teren.
       Traseul era folosit din timpuri  stravechi de catre pastorii din Marginimea Sibiului care isi treceau turmele in Oltenia, fiind nu mai mult decat o cararuie prapastioasa pentru cai, numita sugestiv "Poteca Dracului".
       Inaugurarea Transalpinei s-a facut in primele zile ale anului 1938 de catre regele Carol al II-lea la Poiana Sibiului. La acea vreme, drumul era considerat o mare realizare tehnica, cu rol economic, strategic si militar, cu atat mai mult cu cat oamenilor le era proaspata in minte perioada  in care li se impusese religia catolica si cand unele familii au plecat pe acest drum pentru a-si pastra traditia. Conform memoriilor localnicilor, circa 200 de localnici din Jina, aflat acum in judetul Sibiu, insotiti de preotul satului, au luat drumul bejaniei, traversand muntii pe "Poteca Dracului" si stabilindu-se in localitat iprecum Corbii de Piatra, Novaci sau Vaideeni. Asa se explica si faptul ca locuitorii din Marginimea Sibiului si cei din localitatile Novaci, Vaideeni si Babeni, aflate dincolo de munti, in judetul Valcea, au aceleasi costume nationale, aceleasi traditii si aceeasi ocupatie: pastoritul, fiind cunoscuti sub numele de "ungureni".

      Transalpina, Drumul Regelui, porneste  din Jina de unde coboara pe o distanta de 7 km pana la Sugag. De aici incepe urcusul. Dupa cativa kilometri se ajunge la barajul Tau si apoi la barajul Oasa. Transalpina continua traversand in partea stanga Barajul Oasa mergand apoi pana la Obarsia Lotrului.
      Tot de la barajul Oasa, in dreapta, se poate lua spre colonia de la "Fetita", unde s-a construit o manastire. De acolo, urcand spre Sureanu, se trece prin "Luncile Prigoanei", un loc de trista amintire pentru localnici, deoarece aici erau pedepsiti cei ce vroiau sa plece in bejenie, si se ajunge la Cabana si Iezerul Sureanu, magnific descris de Lucian Blaga, in scrierea "Hronicul si cantecul varstelor". Vechea cabana Oasa este acoperita acum de apele lacului de la barajul cu acelasi nume, ca de altfel si celebrul "brad stramb" al lui Mihail Sadoveanu.
       De la Obarsia Lotrului, aflata intr-o vale cu o deschidere foarte frumoasa, sunt mai multe posibilitati: se  poate merge in stanga spre Brezoi ce se afla la circa 60 km, trecand pe langa Lacul Vidra si apoi prin statiunea Voineasa, sau in dreapta spre Petrosani, cale de 35 de km. Pentru a continua insa Drumul Regelui, Transalpina DN 67C, trebuie mers inainte spre Novaci. De fapt, de abia acum incepe cea mai spectaculoasa parte a Drumului Regal, drumul prin zona alpina, adevarata Transalpina. Serpentinele se insiruie una dupa alta, ducandu-ne in locuri tot mai inalte: Stefanu, Carbunele, Muntinu, Urdele. Dintr-o data muntele  dispare, iar in fata se intinde platoul de langa Varful Carbunele si Iezerul Muntinu de unde se coboara in Caldarea Urdele, pentru ca mai apoi sa se urce in Pasul Urdele, punctul cel mai inalt al Transalpinei 2145 m. Drunul coboara pe langa Varful Papusa in Statiunea Ranca si apoi la Novaci unde ia sfarsit Transalpina.
        In 1938, la inaugurarea Transalpinei, Carol al II-lea si suita sa au parcurs traseul Novaci - Salistea in opt ore. In zilele noastre Transalpina este parcursa intr-un timp de aproximativ 3 - 4 ore in functie de trafic si de opririle calatorului.

SURSA 1 SURSA 2  SURSA 3

Reportaj Transalpina 1967

Reportaj Transalpina 2013